(i)raţionamente

oricât de triste lucrurile pot fi privite şi calm aceste constatări sau presupuneri false
o fi fiind şi de unele şi de altele iar tristeţea mea e una copilăroasă
probabil m-am obişnuit ca anumite stări să le recunosc ca existente
doar atunci când sunt trăite la paroxism cel puţin simţite
dragostea adevărată e doar cea care dacă dispare se prăbuşeşte cerul peste tine
cum ar fi... să fii fericit doar ştiind că celălalt există fericit la culme doar prin conştiinţa faptului dar începeam să mă îndoiesc că în universul nostru
al meu şi al tău că altul nu mă interesează deocamdată eşti
poate în altă parte numai nu aici
întind mâna să te ating iată mâna mea iată buricul tău
buricul desigur e un argument inconfundabil
şi încă ceva esenţial adânciturile de unde îţi cresc aripile