Când nu doame, de ce nu doarme. Dacă doarme, cât poate
atâta să doarmă. Ba că are prea multe scaune, ba că nu se duce deloc afară. De
ce acestea sunt verzi, de ce sunt galbene. Ba că salivează, ba că are gura
uscată. Când se pârţâie, de ce se pârţâie. Dacă se balonează, de ce se
balonează. Când are palmele umede, de ce nu sunt uscate. Dacă are pielea
uscată, de ce e uscată. Ba că mănâncă până vomită, ba că refuză să se
alimenteze. De ce e agitată sau ce are că e inactivă. Singurul lucru care mi se
pare firesc este când se uită fascinată, cu ochii măriţi de curiozitate, în
faţa bibliotecii. Privirea i se opreşte în special asupra cotoarelor roşii, verzi, albastre. Cât mai aprinse să
fie! Cărţile. Incendiare!, dacă se poate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu