confruntare

eu tot sunt cu apucături ca
tine îmi urlă într-o zi
se întâmpla de ziua mea
când casa era plină de oaspeţi
să lipsesc dar tu eşti
capră adevărată uite cum
o iei razna te smuceşti
dintr-un gard în altul nici
să vorbim liniştit nu se
poate o să mă aduci
la infarct cine să te mai
iubească m-ai găsit pe
mine prostul aveam căştile
în urechi mozart frângeam
câte o tabletă de ciocolată
cu fiecare cuvânt că degete
nu mi-ar fi ajuns nu
mă simţeam vinovată cum
şi-ar fi dorit îl încolăceam
tandru intens cu privirea dacă
mă încordam un pic l-aş
fi făcut ţăndări