23 octombrie 2010

onirice

Aveam câte două inele fiecare. Unul care ne lega dragostea, altul - invizibil, împlântat adânc în inelar, ţinea de carieră. Ne promiteam unul altuia, fâlfâind mâinile cu verighetele invizibile, că nu ne vom limita în libertate şi fiecare va respecta spaţiul celuilalt
.
În altă noapte am născut 10 gemeni. Miniaturali şi foarte abili. Mi-au amintit de amibele în apă. Astă noapte am visat coperta cărţii. Înfăţişa un fel de ceaţă în clar de lună, un alai fără feţe. Nu eram sigură că titlul se potriveşte cu textele propriu-zise. M-am trezit angoasată. Nici trează nu sunt sigură că e cel mai potrivit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu