Tă..., ti..., te..., to..., ta..., tu...se!

Ta zice că tușesc din cauza că nu mănânc carne.

Ma - de aceea că nu șterg praful mai des în bibliotecă.

Medicul n-a putut să-mi explice tusea asta persistentă care-mi mișcă, simt, oasele din loc.

Dar putea inventa ceva. De dragul construcției acestui text.

Când eram mică credeam că dacă spui o minciună îți cade nasul. Asta era acasă. La grădiniță, educatoarea ne aranja într-un rând și ne cerea să scoatem limbile ca să descopere mincinosul și făptașul poznei. Evident, respectivul... își ținea cu îndârjire dinții și buzele încleștate. Acasă, din cauza unei minciuni, niciodată nu putea să ți se înroșească limba. Și viceversa, la grădiniță, o minciună nu putea să facă să-ți cadă nasul.

Mi-a zis că am la dispoziție câteva zile să mă fac bine. Dacă revine și... boala mai trage de mine nu mă va lua la Paris. Măcar o dată să-i cadă și lui nasul sau să i se înroșească limba!