Există un bărbat. Îndrăgostit. Coace pâine
integrală şi se trage zilnic la bară. Din convingere. E suficient să deschidă
frigiderul ca să mă înţeleagă. De cele mai multe ori însă, şi fără să vadă câte
sticluţe m-am muls peste noapte îmi adulmecă dorul de ducă. De data asta sunt
mai multe ca de obicei. E atât de evident că vreau să ies să zburd. Şi
slobozenia mea e direct proporţională cu numărul de sticluţe cu lapte. Să le
ajungă. Ambilor. În absenţa-mi. După ce se satură fata, mănâncă şi tata, care a
prins gustul cafelei cu lapte. Nu a oricărui lapte, ci a acestui autohton, home
made, de cea mai înaltă calitate. Câteodată, din exces de zel, îmi storc ţâţele
exagerat. Şi atunci udăm cu această licoare florile sau hrănim pisica din bloc.
De câteva ori ne-a vizitat vecina de peste perete ca să-mi storc mameloanele
direct în ochii ei inflamaţi – m-a convins că e terapeutic. M-am transformat
într-o făbricuţă ambulantă de lapte. Din necesitate. Azi acestui bărbat îndrăgostit i-a venit
ideea să coacem biscuiţi. Integrali şi cu... lapte, clar lucru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu