Îl vezi cum vine. În treningul roșu, în adidași, cu pas grăbit, cu capul ușor aplecat sau poate doar faptul că îl privești „de sus”, de la patru, te face să crezi că are capul aplecat. Ești sigură că nu te vede, nu te va vedea. Dar nu îți închei bine gândul că ochii voștri se intersectează și rămâneți preț de câteva minute rezemați de acea privire care devine singurul vostru punct de sprijin. Își va încetini pasul. Va zâmbi larg și-ți va flutura din mână. Tu, la rându-ți, vei deschide geamul și, în melanjul de ger cu sunetul clopotelor de duminică, îți vei ridica pijamaua până la gât în semn de salut. Goliciunea ta îl va face să-și accelereze pasul până la alergare. În 2 minute vei auzi cheia răsucită în broască. Va intra și te vei reține încă la geam. El se va repezi neapărat și te va trânti pe covor, chiar în bibliotecă. Îți va propune să-ți reții respirația un minut, își va lipi nările reci de nările tale ca să respire în nasul tău, cu aerul tău. Veți repeta jocul. De data asta tu îi vei inspira, expira în nări. Vei observa o bubiță în urechea lui, vei aduce tifon îmbibat cu alcool și îi vei cere insistent să nu mai pună degetele pe ea până la dispariție. Veți dori ambii, în aceeași clipă, să faceți pipi. Veți decide să o faceți împreună. Te vei așeza prima pe closet. El se va așeza pe coapsele tale. Veți număra până la trei și veți da drumul concomitent urinei. Vă veți șterge reciproc. Veți reveni în bibliotecă și veți stabili luna în care veți concepe un copil. Îi veți alege zodia, numele, grădinița și liceul, profesia, trăsăturile de caracter și intelectuale etc. Îi veți face portretul. În detalii. Apoi fiecare se va cufunda în cartea lui - două lecturi paralele...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu