Am descoperit că-mi pot întrebuinţa burta şi altfel. Mă servesc de ea ca de-un suport, aşezând farfuria cu biscuiţi, sprijinindu-l pe Camus pe care m-am apucat să-l citesc tooot. Bineînţeles, aceasta numai în cazul în care Degeţica doarme în bârlogul ei de apă, căci dacă se trezeşte, se ambiţionează să mi le prăvălească pe toate. Aşa ne jucăm noi la etapa asta. Eu aşez câte-un obiect şi ea-l boxează. P e mândru de voinicia şi vitalitatea ei. Zice că-i seamănă şi eu nu-l contrazic. Şi mai zice că dacă ea mă ghionteşte dureros, să-i dau şi eu înapoi. Îi scot lui P o bubiţă din ureche şi se zbârleşte că nu suportă durerea. "Aha! Eu trebuie să nasc, iar tu... o durere banală nu poţi suporta!" "Eu nu văd miza. De asta nici nu pot suporta." M-a plimbat cu sania pe lacul îngheţat din Dendrariu. Iată aici vedea miza să alerge înhămat ca un căluţ!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu