Există un bărbat. Mă iubeşte. La fel cum există O femeie care-l iubeşte pe Péter Esterházy. Îi place să-mi introducă supozitoare antivirale, să-mi măsoare tensiunea şi bătăile inimii, să facă ceai din ierburi sau din ghimbir şi lămâie, să-mi pună comprese din cartofi calzi cu rachiu, când mă-ncearcă vreo răceală, să-mi dea să beau lapte cu miere. Nu e medic. Dar face cu plăcere toate astea şi-mi dă şi "instrucţiuni" despre ce mi se permite şi ce nu pentru o însănătoşire grabnică. Îl ascult. Ştie multe tratamente naturiste şi de asta, probabil, nu e medic. Îşi alungă primele simptome ale guturaiului mâncând o ceapă mare crudă, aşa cum ar mânca un măr de exemplu. Cu seninătate şi calm. A doua zi îmi spune că nu simte gustul mâncării din cauza cepei care i-a pârjolit gâtlejul, în schimb... e sănătos ca nou-nouţ. Îmi propune şi mie şoc-terapia asta, dar nu insistă. Iar eu nu sunt tentată s-o încerc, cunoscându-mi capacităţile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu