Mi-am promis că închid toate uşile şi nici pe blog nu voi mai scrie, dar nu mă pot ţine de cuvânt. Nici faţă de mine. Cred că de data asta o fac pentru cei care mă tot sună sau îmi dau ghes cu mesaje, sms-uri, ca să mă întrebe dacă încă nu s-a întâmplat. Vă rog să dormiţi liniştiţi. Când se va întâmpla, buletinele de ştiri de la radiouri şi tv-uri vor începe cu această noutate, ziarele vor titra chiar pe prima pagină acest eveniment. Degeţica are raţiunile ei, chiar dacă sunt momente când abia mă ţin adunată să nu plesnesc de nerăbdare. O momesc cu ce mă duce mintea: o să-ţi fac cunoştinţă cu tăticu; chiar nu vrei să vezi ce dormitor fain ţi-am pregătit; o să te luăm cu noi la Paris; Crăciunelul din bucătărie e doldora de flori, grăbeşte-te până nu s-au ofilit; ţi-am cumpărat cărţi cu poveşti şi poezii, enciclopedii despre animale, flori, păsări - numai bune pentru vârsta ta - o frumuseţe!, dar nu ţi le citesc până nu vii; mi-au apărut semne că am deja lapte şi tăticu' e tare pofticios - să nu ţi-o ia înainte!; cum rămâne cu formaţia noastră muzicală, în care eu sunt la chitară, tăticu' e cu vocea, iar pentru tine am rezervat... tobele, că am văzut că baţi în forţă şi ai şi auz muzical. Tot fredonăm prin casă: Haide, haide, fată/ Să te-aştept n-am să mai pot,/ Naşte-te odată,/ Să nu fiu bătrân de tot...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu